Spectacol Mesterul Manole: Teatrul National Cluj-Napoca
scenariu de Andrei Măjeri, după Lucian Blaga
regia și ilustrația muzicală: Andrei Măjeri
decor și video design: Mihai Păcurar
costumes and styling: Lucian Broscățean
mișcarea scenică: Sinkó Ferenc
pregătirea muzicală: Incze G. Katalin
încălțăminte: Mihaela Glăvan
imprimeuri digitale realizate la: YOUNG Advertising
consultant creativ: Liana Martin
asistenţi de regie: Alexandra Felseghi, Petro Ionescu
maestru de lumini: Mădălina Mânzat
mulțumiri speciale: Genoveva Hossu, Paul Pitea, Carmen Cherecheș, Adelina Șulea
Distribuţia:
Manole: Sorin Leoveanu
Mira: Romina Merei
Starețul Bogumil: Ionuț Caras
Găman: Radu Lărgeanu
Întâiul (a fost cândva cioban): Mihai-Florian Nițu
Al doilea (a fost cândva pescar): Cosmin Stănilă
Al treilea (a fost cândva călugăr): Radu Dogaru
Amfitrion spectacol / Doamna lui Vodă: Miriam Cuibus
Vodă: Ioan Isaiu
Solii lui Vodă: Anca Hanu, Sânziana Tarța
Umbra lui Manole: Ruslan Bârlea
Protestatarul / Arhanghelul: Cristian Rigman
Femeile: Adriana Băilescu, Elena Ivanca, Irina Wintze
Meșterii copii / Călugării: Dragoș Bârlea, Tudor Corb, Teodor Pop-Curșeu și Alex Todea
regia tehnică: Arhidiade Mureşan
operatori lumini: Mădălina Mânzat, Andrei Mitran
sonorizare / video: Marius Rusu, Vasile Crăciun
sufleor: Ana-Maria Moldovan
Variantă a unei povești întâlnite prin Balcani și aiurea, Meșterul Manole de Lucian Blaga devine o permanentă căutare a perfecțiunii, a unuia dintre rosturile fundamentale ale omului – acela de ziditor/creator.
În spectacolul nostru, un meșter devenit ateu gustă, în dificilul său drum spre creație, din diferitele credințe ale locului, opera sa fiind finanțată de cea mai puternică și instituționalizată dintre ele. Pentru împlinirea capodoperei sale, ajunge la sacrificiul suprem și face moarte de om femeie.
Textul lui Blaga păstrează specificul narativ tragic al legendei, care devine aici spațiu de comemorare, dar și de posibilă interogare printr-o contra-memorie. Considerăm că în contextul celor 100 de ani de la Marea Unire putem naște o dezbatere prin „remixarea” acestui mit fundamental. O societate matură poate reflecta asupra ei inseși.
La fel cum grecii antici mergeau la teatru cunoscând subiectul piesei, așa și publicul contemporan vine la Meșterul Manole având în minte o clară succesiune a evenimentelor, dar pregătit pentru a fi provocat cu interpretări inedite și invitat mereu să ia distanță față de reprezentarea mitului.
Interogând habotnicia (împreună cu ritualurile și tradițiile văzute ca un construct social), permanenta ctitorire a țării și perspectiva feministă, spectacolul lansează un concept tributar celor mai puternice anxietăți artistice. L-am numit COMPLEXUL MANOLE.