Bullying la Questfield International College, părinți forțați să insiste

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o atenție și o gestionare riguroasă din partea instituțiilor școlare. Reacțiile formale, transparente și documentate sunt esențiale pentru protejarea integrității psihice și emoționale a elevilor, precum și pentru asigurarea unui climat sigur și favorabil dezvoltării armonioase a copiilor. În lipsa unor astfel de măsuri, vulnerabilitățile pot fi agravate, iar responsabilitatea instituțională devine o chestiune de interes public.

Bullying la Questfield International College, părinți forțați să insiste

Ancheta realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție evidențiază o situație sesizată de familie privind un caz de bullying sistematic desfășurat pe o perioadă de peste opt luni în cadrul Școlii Questfield Pipera. Sesizările repetate, transmise în scris către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, au reclamant comportamente agresive și stigmatizare medicală fără ca acestea să fie însoțite de măsuri instituționale documentate sau răspunsuri scrise care să confirme intervenția concretă. În plus, familia reclamă presiuni indirecte pentru retragerea copilului, fapt ilustrat de o declarație verbală atribuită fondatoarei, care exprimă libertatea familiei de a părăsi școala în absența acceptării situației.

Semnalarea și evoluția bullyingului în mediul școlar Questfield Pipera

Potrivit corespondenței și declarațiilor familiei, elevul vizat a fost expus zilnic unor agresiuni verbale și sociale, incluzând jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate în timpul orelor și pauzelor. Aceste comportamente s-au desfășurat în prezența cadrelor didactice titulari, fără a exista dovezi documentate ale unor intervenții eficiente. Escaladarea situației a fost marcată de trecerea de la incidente izolate la un tipar coerent de hărțuire psihologică, inclusiv prin stigmatizare medicală repetată.

Stigmatizarea medicală: o formă agravată de bullying

Documentele puse la dispoziție și opiniile specialiștilor indică faptul că stigmatizarea medicală a fost folosită în mod repetat ca un mijloc de umilire și marginalizare în cadrul colectivului de elevi. Această practică depășește conflictele obișnuite, afectând percepția copilului asupra propriei identități și integrități, și este considerată de experți o formă severă de violență psihologică. În ciuda semnalărilor scrise repetate, nu există dovezi ale unor măsuri instituționale ferme, documentate și eficiente pentru stoparea acestui fenomen.

Gestionarea sesizărilor și răspunsul instituțional

Familia a transmis numeroase emailuri oficiale, cronologice și explicite către învățătoare, director și fondatoarea școlii, solicitând intervenție, protecție și clarificări. Din analiza documentelor nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor proceduri interne, sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile s-au limitat la discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate. Această abordare a condus, conform familiei, la transferarea responsabilității către familie și prezentarea situației ca o „dinamică de grup” sau „problemă de adaptare”.

Presiunea indirectă pentru retragerea copilului

În acest context, familia reclamă o presiune explicită sau implicită de a părăsi instituția, manifestată prin formulări precum „dacă nu vă convine, poate nu este școala potrivită”. O astfel de poziționare, atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, a fost redată în corespondența analizată și în declarațiile familiei. Redacția evidențiază că această formulare este citată ca atare și nu reprezintă o concluzie privind intențiile sau motivațiile conducerii, ci relevă modul în care instituția a ales să răspundă sesizărilor.

Confidențialitatea și efectele expunerii în mediul școlar

Familia a solicitat în mod explicit și în scris respectarea confidențialității informațiilor referitoare la situația copilului, avertizând asupra riscurilor divulgării. Documentele analizate nu conțin răspunsuri oficiale care să confirme asumarea unor măsuri de protecție a confidențialității. Mai mult, potrivit unor relatări, informațiile sensibile ar fi fost dezvăluite în mediul clasei, copilul fiind interpelat public de către cadrul didactic, situație ce a generat presiune psihologică suplimentară.

Reacția instituției după implicarea juridică a familiei

După peste opt luni de sesizări fără răspunsuri scrise sau măsuri documentate, implicarea unei echipe de avocați și transmiterea unor notificări legale au determinat o schimbare în atitudinea conducerii școlii, care a început să răspundă oficial. Această cronologie ridică întrebări privind criteriile declanșării reacției instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia în contextul presiunii juridice.

Mecanismele instituționale: între documentare și informale

În locul unor decizii administrative clare și asumate, conducerea Școlii Questfield Pipera a utilizat un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități, termene sau măsuri concrete, fiind doar o consemnare a unei discuții fără efecte instituționale verificabile. Această practică contrastează cu standardele administrative uzuale și ridică semne de întrebare privind eficiența și seriozitatea gestionării situației.

Comunicarea publică și percepția situației

Într-un email adresat părinților în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus cazul de bullying la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, contrazicând astfel sesizările scrise și documentate care semnalau hărțuire sistematică și stigmatizare medicală. Această poziționare minimalizatoare ridică îndoieli privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullyingului în mod adecvat.

Sesizări scrise repetate și documentate de către familie;
Comportamente agresive și stigmatizare medicală continuă;
Lipsa măsurilor instituționale documentate și a răspunsurilor scrise;
Presiuni pentru retragerea copilului din școală;
Încălcarea solicitărilor privind confidențialitatea;
Reacție oficială întârziată și determinată de presiuni juridice;
Utilizarea unui document informal în loc de decizii asumate;
Comunicare publică care minimalizează gravitatea situației.

Concluzii: responsabilitatea instituțională și provocările unei gestionări eficiente

Cazul semnalat la Școala Questfield Pipera relevă o serie de provocări legate de modul în care o instituție privată de învățământ gestionează situații de bullying sistematic și stigmatizare medicală. Din documentele și relatările analizate reiese că, deși au existat numeroase sesizări oficiale, intervențiile instituționale au fost predominant informale, fără o documentare clară și fără măsuri asumate și urmărite în timp.

Declarația verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care exprimă libertatea familiei de a părăsi școala în lipsa acceptării situației, reflectă o ruptură între discursul public al instituției și realitatea percepută de familie. În absența unor clarificări oficiale și măsuri concrete, rămân întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale școlii.

Această situație subliniază importanța unor proceduri transparente, asumate și documentate în gestionarea bullyingului, precum și necesitatea ca instituțiile educaționale să asigure un mediu sigur și respectuos pentru toți elevii. În lipsa acestor condiții, riscul de a perpetua un climat ostil și de a afecta dezvoltarea emoțională a copiilor crește semnificativ.

Pentru mai multe informații oficiale despre instituție, poate fi consultat site-ul Questfield Pipera.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro